Pagini

duminică, 20 iunie 2010

Proiectul Eva...

Atunci când D-zeu a hotărât s-o creeze pe Eva, a stat pe gânduri cugetând profund ce parte din trupul lui Adam să aleagă pentru a-i da Evei chip de femeie… Şi a chibzuit aşa: ”Nu o voi face din cap, ca să nu fie orgolioasă. Nici din ochi ca să nu fie curioasă. Nici din ureche ca să nu asculte pe la uşi. Nici din gură ca sa nu fie vorbăreaţă. Nici din inima ca să nu fie invidioasă. Nici din mănă ca să nu fie hoaţă. Nici din picior ca să nu fie umblătoare... Am s-o fac dintr-o coastă, o parte a trupului foarte ascunsa, ca să fie ascultătoare şi supusă.”

Tot textul religios aminteşte des de ”defectele” proiectului numit femeie, metehnele femeii demonstrând că planul lui D-zeu a fost dat peste cap şi dintr-un sublim a devenit în multe situaţii o copie nereuşită a proiectul original.
Întrebarea este: Oare a greşit D-zeu sau noi urmaşele Evei am decăzut vânzându-ne sufletul în schimbul unor plăceri efemere?

Deşi sunt femeie, voi spune că sunt convinsă că D-zeu n-a greşit… Se spune că perfecţiunea proiectului numit Eva a venit ca urmare a imperfecţiunii proiectului numit Adam şi mi-e greu să cred că a greşit şi a doua oară…

2 comentarii:

  1. Incercand sa ne ascundem pacatul, cautam vina cuiva, vroind sa parem mai perfecti decat altul ni se pare ca suntem cineva, in fond, lasam in urma aceiasi cenusa...

    RăspundețiȘtergere
  2. Paul … important este să fim conştienţi de defectele noastre, să le recunoaştem sau tainic, să ni le recunoaştem, în felul acesta sunt convinsă că fiecare dintre noi va purcede la a rezidi câte ceva prin interiorul lui. Cine se poate autoevalua la devărata dimensiunea a valorii lui, va căuta să-şi schimbe pornirile în abţineri înţelepte. Cine nu o poate face sau cine nu doreşte să aibă o altă imagine pentru alţii şi pentru sine, va „urca” într-o cădere a fiinţei.
    Apoi mai cred ceva: niciodată nu este rău să învăţăm de la cei din jur, orice cuvânt poate deveni o revelaţie ce dezleagă un mister al conştiinţei, te poate face să priveşti intracolo unde nu-ţi puteai îndrepta privirea sau chiar în interiorul tău.
    Eu am învăţat multe adevăruri de la oameni mult mai evoluaţi decât mine, dar şi de la cei pe lângă care suntem tentaţi să păşim nepăsători.

    Mulţumesc pentru cuvintele tale...

    RăspundețiȘtergere