Femeia se identifică cu feminitatea sau se confundă cu acea trăsătură personală specifică doar urmaşelor Evei. Este cea mai de preţ imagine a femeii ce-i conferă unicitatea. Femeia spre deosebire de bărbat primeşte comori prin care se identifică şi pe care trebuie să le păstreze cu mare sfinţenie... maternitatea şi feminitatea.
Acolo unde femeia o păstrează tainic în trupul şi mintea ei, feminitatea se simte şi se vede cu sufletul. Doar adierea ei trebuie să se simtă, plăcut, neţipător, fără vulgaritate, fără gesturi de un erotism exagerat. Femeia, eternul feminin atrage prin candoare şi naturaleţe, prin gesturi şi cuvinte nobile, prin zâmbet şăgalnic interior reflectat în exterior. Orice privire, orice surâs încărcat de feminitate place, este un dar pentru cei din jur. O femeie dăruită de D-zeu cu feminitate este o prezenţă agreabilă, mângâietoare şi aducătoare de linişte şi pace. Este blândă şi duioasă, dispusă să-ţi ofere sufletul ei în care să-ţi descarci neîmplinirile.
Cred că multe dintre urmaşele Evei nu conştientizează deplin avantajele feminităţii în apropierile dintre oameni. Şi cu atât mai mult, nu realizează că majoritatea bărbaţilor îşi doresc o femeie cu trăsături feminine, nu o femeie masculinizată. Îşi doresc feminitate, delicateţe, graţie feminină, fascinaţie, vor să fie iubiţi şi mângâiaţi cu tandreţe de o femeie.
Femeia feminină este tânjită de orice bărbat care ştie să aprecieze natura ei. Ei simt că frumosul şi sublimul aparţin femeii, ea este însăşi natură, creată să ofere bărbatului iubire şi întregire. O femeie oricât de nedăruită cu farmece trupeşti ar fi, tot are ceva de oferit dacă spiritul ei poartă amprenta feminităţii. Feminitatea este precum o muzică ce se aude şoptit din toată fiinţa femeii. Nu poţi identifica limpede instrumentele muzicale şi nici notele, doar armonia ce pluteşte în jurul ei.
Mai este un lucru de neînţeles. Multe femei înţeleg să devină puternice renunţând la feminitate. O femeie puternică nu presupune să renunţi la feminitate, dimpotrivă să o foloseşti ca pe o armă. Delicateţea, graţia feminină, rafinamentul, nobleţea, gesturile şi cuvintele blânde, folosite cu inteligenţă, pot fi extrem de utile unei femei puternice. Pot fi dezarmante pentru partenerii bărbaţi ce vor să câştige supremaţia în faţa unei femei. Deşi se spune că cei mai mulţi bărbaţi, din orgoliu, nu recunosc victoria femeii, mi-ar plăcea să cred că bărbatul se va gândi cu admiraţie la cea care a pierdut în faţa lui, apreiciindu-i natura feminină. Probabil nu toţi bărbaţii vor fi dispuşi să aprecieze feminitatea, mulţi dintre ei vor considera că victoria li se cuvine, dar şi o bună parte a bărbaţilor ce apreciază reprezentarea femeii, vor fi încântaţi în sinea lor să constate că au întâlnit o femeie autentică.
Cred că multe dintre urmaşele Evei nu conştientizează deplin avantajele feminităţii în apropierile dintre oameni. Şi cu atât mai mult, nu realizează că majoritatea bărbaţilor îşi doresc o femeie cu trăsături feminine, nu o femeie masculinizată. Îşi doresc feminitate, delicateţe, graţie feminină, fascinaţie, vor să fie iubiţi şi mângâiaţi cu tandreţe de o femeie.
Femeia feminină este tânjită de orice bărbat care ştie să aprecieze natura ei. Ei simt că frumosul şi sublimul aparţin femeii, ea este însăşi natură, creată să ofere bărbatului iubire şi întregire. O femeie oricât de nedăruită cu farmece trupeşti ar fi, tot are ceva de oferit dacă spiritul ei poartă amprenta feminităţii. Feminitatea este precum o muzică ce se aude şoptit din toată fiinţa femeii. Nu poţi identifica limpede instrumentele muzicale şi nici notele, doar armonia ce pluteşte în jurul ei.
Mai este un lucru de neînţeles. Multe femei înţeleg să devină puternice renunţând la feminitate. O femeie puternică nu presupune să renunţi la feminitate, dimpotrivă să o foloseşti ca pe o armă. Delicateţea, graţia feminină, rafinamentul, nobleţea, gesturile şi cuvintele blânde, folosite cu inteligenţă, pot fi extrem de utile unei femei puternice. Pot fi dezarmante pentru partenerii bărbaţi ce vor să câştige supremaţia în faţa unei femei. Deşi se spune că cei mai mulţi bărbaţi, din orgoliu, nu recunosc victoria femeii, mi-ar plăcea să cred că bărbatul se va gândi cu admiraţie la cea care a pierdut în faţa lui, apreiciindu-i natura feminină. Probabil nu toţi bărbaţii vor fi dispuşi să aprecieze feminitatea, mulţi dintre ei vor considera că victoria li se cuvine, dar şi o bună parte a bărbaţilor ce apreciază reprezentarea femeii, vor fi încântaţi în sinea lor să constate că au întâlnit o femeie autentică.
