Se spune că orice sfârșit este un nou început.
Desigur, capătul unui drum presupune un alt drum. Finalitatea poate fi
trecătoare sau definitivă. Numai cea definitivă se termină într-o fundătură
unde nu există un alt drum existențial. Există doar viață dincolo de moarte
într-un plan imaginar. În rest, aici pe pământ viața găsește instinctiv un
alt drum pe care să-și consume existența.
Orice început este minunat. Noul stârnește
curiozitate și teamă în același timp. Dar provocarea și lipsa alternativelor sunt mai puternice decât
teama. Adesea nu ai de ales. Te afli într-un punct terminus. Privești înapoi și
în fața privirii ți se așterne drumul pe
care l-ai parcurs cu toate formele lui de relief. Cale de întoarcere nu există.
Timpul s-a scurs și a șters urmele acelui drum. Nu ai de ales decât un alt drum
din alte mulțimi de drumuri care se deschid în fața ta. Acesta este scopul
vieții. Între naștere și moarte există o mulțime de începuturi și sfârșituri.
Orice act omenesc începe și se termină. Fiecare cu culoarea și nuanțele lui, cu
amestecul de emoții și sentimente care compun drumul de parcurs. La capăt totul
se stinge. În urmă nu mai rămâne aproape nimic. Emoțiile mor, trec în tărâmul mort al uitării risipindu-se ca într-un nor de fum. Sau rămân vii în amintire încă o vreme. Apoi viul treptat se stinge și din cenușa lui se naște un nou început.
Viața este compusă din ”punct și de la capăt”.